Regimul comunist, ca orice regim totalitar a controlat societatea. Toată populaţia avea un loc de muncă asigurat, aclama o egalitate între categoriile sociale, fapt care ar fi însemnat lipsa unor diferenţe sociale. Comunismul oferea un nivel de trai mediocru pentru majoritatea populaţiei, pe măsură ce criza se accentua.
Cu un nivel de trai scăzut, focşăneanul trebuia să aibă timpul ocupat. În timpul regimului ceauşist timpul liber al cetăţeanului era bine organizat , timp liber care de fapt nu exista: „ s-a introdus sistemul de săptămână redusă de lucru, SRL, asta nu înseamna că sâmbăta era liberă pentru că era întotdeauna.... se punea problema că planul nu este realizat şi treaba , care făcea ca oamenii să fie chemaţi la treabă numai sâmbăta, care era ziua liberă să spunem, ci şi dumnica, ziua de repaus obişnuită a săptămânii”. ( interviu cu Mereuţă Vasile)
Timpul liber din săptămână era de asemenea organizat tot de către partid, cu întreceri sportive între secţii, întreprinderi, în cadrul evenimentului anual „Daciada”, iar muncitorii cu suflete de artişti îşi puteau exprima talentele în cadrul concursului „Cântarea României” ( din interviul cu Dabija Savela Dona). Locurile de petrecere a timpului liber în Focşani erau puţine, parcuri, cinematografe, o casă de cultură şi o sală polivalentă.
Magazine in zona centrala
Sala Polivalenta

Cinematograful Balada

Tribuna stadionului Milcov

"În perioada comunistă, la fel ca în toată ţara, şi în Focşani erau sărbătorite oficial zilele de 1-2 Mai şi 23 August. La 23 August era sărbătoarea naţională a Republicii Socialiste România, cea mai mare sărbătoare comunistă a acelor vremuri. În centru se instala o tribună oficială cu vedere spre bulevard. Cam cu două, trei săptămâni înainte începeau pregăturile, elevii erau primii care învăţau să defileze. Erau elevi îmbrăcaţi în uniforme de pionieri, cei de gimnaziu, sau utecişti, cei de liceu. Cei de liceu, primeau, în ziua de 23 august, şi puşti cu aer comprimat. Defilau soldaţii, apoi muncitorii şi ţăranii. De la şcoală nu ne forţau să ne prezentăm pentru defilare şi îmi aduc aminte de aceste defilări în calitate de spectator de pe margine." (Text memorialistic, Şerban Lămîiţa)
La defilare

Spre deosebire de sărbătorile laice, cele religioase, nerecunoscute oficial de către regimul comunist, erau sărbătorite în familie, în cadru restrâns. De Paşte nu se prea mergea la biserică la slujbe. Sărbătorile de iarnă, adică "serbările pomului de iarnă", începeau oficial pe 27 decembrie. Aşadar, simbolurile sărbătorilor de pe vremuri erau Moş Gerilă şi pomul de iarnă.
Mos Gerila din revista Cutezatorii

Text Plugusor din 1980 din revista Cutezatorii

Pluguşor în „Epoca de Aur”
“Moş Gerilă, dacă vrei
Adu-ne nişte ulei.
Dacă vii cumva pe jos,
Adu-ne şi zahăr tos.
Iar în drum, dacă ai vrea,
Adu-ne nişte cafea.
Dacă întîrzii o zi, două,
Adu-ne şi nişte ouă.
Iar în sac, dac-o să-ncapă,
Adu-ne şi nişte ceapă.
Mai avem câte un of:
Să ne-aduci şi un cartof.
Iar de vii cu săniuţa,
Să ne-aduci şi hîrtiuţă
Să ne ştergem la popou
În noaptea de Anul Nou!”